Efectul devastator al încălzirii globale. Ce se întâmplă cu pădurile tropicale, ne apropiem de dezastru
Încălzirea globală și-a arătat „colții”, cu agresivitate, în această vară, când toată emisfera nordică a Pământului a fost „coaptă” sub valuri de căldură extremă de o intensitate și durată neobișnuite. De altfel, iulie a fost desemnată cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor meteo, iar august are mari șanse să o întreacă. Dar această caniculă teribilă are un efect dezastruos și la nivelul pădurilor tropicale, „plămânul” planetei, afectate major de temperaturile ridicate.
Efectul devastator al încălzirii globale
Datele colectate de Stația Spațială Internațională au arătat că o parte dintre frunzele din lumea pădurilor tropicale au depășit deja vârful de temperatură pe care-l suportă, iar cercetătorii avertizează că acesta ar putea crește și mai mult.
Schimbările climatice pot duce, gradual, la crearea unor temperaturi mult prea ridicate pentru ca procesul de fotosinteză să mai poată funcționa și ar putea declanșa chiar colapsul acestui fenomen esențial pentru producerea oxigenului pe planetă, ceea ce ne-ar aduce în pragul unui dezastru.
Datele de pe SSI analizate de experți au arătat clar că un număr tot mai mare de frunze din pădurile tropicale se apropie de maximul de temperatură la care pot iniția procesul de fotosinteză.
Temperatura medie critică dincolo de „mașinăria” fotosintezei începe să cedeze este de 46,7 grade Celsius. Până acum, doar 0,01% dintre frunze depășeau această temperatură.
Dar cercetătorii avertizează că temperatura medie a aerului a crescut deja cu 4 grade, ceea ce poate duce copacii din aceste păduri dincolo de acel punct critic, ceea ce ar însemna o „moarte” în masă a acestora.
Ce se întâmplă cu pădurile tropicale, ne apropiem de dezastru
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar însemna o adevărată catastrofă pentru sistemul climatic și biodiversitatea Pământului, au afirmat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, 23 august, în Nature.
„Este îngrijorător pentru noi să vedem aceste tendințe ieșite din tipare. De exemplu, dacă se mărește temperatura aerului cu, să spunem, 2-3 grade Celsius, cea din frunze poate crește și cu 8 grade Celsius”, a spus Christopher Doughty, profesor asociat de ecoinformatică la Universitatea Arizonei de Nord, în timpul unei conferințe de presă susținută luni, 21 august.
„Chiar dacă, la ora actuală, un procent mic de frunze au depășit acel maxim critic de temperatură, marea noastră bănuială este că această creștere cu 4 grade a temperaturii aerului poate cauza probleme grave pentru anumite păduri tropicale”.
Pădurile tropicale sunt vitale pentru planeta noastră. Ele acoperă aproximativ 1,2 miliarde de hectare, adică 6% din suprafața Pământului și adăpostesc jumătate din speciile de animale și de plante de pe Terra. De asemenea, ele sunt rezervoare esențiale de apă dulce proaspătă – doar bazinul Amazonului deținând 20% din aceste rezerve.
Fotosinteza din pădurile tropicale produce 32% din oxigenul planetei și ajută la echilibrarea climatului global absorbind anual miliarde de tone de dioxid de carbon din atmosferă.
Pentru a avea o imagine asupra temperaturile din pădurile tropicale, cercetătorii au folosit datele furnizate de senzorul ECOSTRESS de pe SSI.
Apoi, au combinat temperaturile măsurate în perioada de acesta în perioada 2018-2020 cu mii de măsurători făcute la sol în pădurile tropicale de-a lungul Americii de Sud, Americii Centrale și Asiei de Sud-Est.
Rezultatele finale au indicat că temperaturile au atins nivelurile cele mai ridicate în jurul valorii de 34 de grade Celsius, în medie, iar o mică proporție a depășit 40 de grade. În plus, doar 0,01% din frunzișul acestor păduri a depășit temperatura critică dincolo de care procesul de fotosinteză dispare.
În ciuda datelor ce pot părea optimistă, oamenii de știință spun că nu numerele actuale sunt problema, ci ritmul alarmant de creștere al acestora.
„În timp ce numerele pot fi mici, implicațiile sunt uriașe, pentru că vorbim de un fenomen neliniar ce are potențialul de a crește într-un ritm foarte rapid”, a spus și Joshua B. Fisher, profesor asociat de științe ale mediului la Universitatea Chapman.
În experiențele făcute în laborator pe frunze, cercetătorii au descoperit că o încălzire medie a temperaturii aerului cu 3,9 grade Celsius duce la creșterea temperaturii aerului din jurul frunzelor cu până la 8 grade, ceea ce poate duce la moartea acestora.
Astfel se poate declanșa „o reacție în lanț”, din cauză că dacă 10% dintre frunzele de pe o creangă se usucă, atunci întreaga creangă se va usca, apoi va urma copacul în sine.